Ce inseamna Campania "Un pom pentru o casa"?

Scopul acestei campanii este strangerea de fonduri in scop caritabil. Dorim sa cumparam o casa pentru cei doi copii- Andrei si Teo- si pentru tatal lor- Benone. Aceasta familie fara posibilitati financiare, dar plina de dragoste si dorinta de a face si nu de a cere, a ramas fara casa in urma unui incendiu. Locuinta vizata spre cumparare este tocmai casa sociala in care locuiesc de aproape jumatate de an, din bunavointa proprietarului. Pretul de vanzare este de 20.000 lei- 4450 de euro. In incercarea noastra precedenta am strans suma de 9000 lei. Prin Campania "Un pom pentru o casa" ne propunem sa strangem restul sumei necesare pentru cumpararea locuintei. Cu ajutorul tuturor credem ca acest vis este posibil.

 

 

Ce facem?

 

Donam 21 de pomisori fructiferi pe care ii vom planta la  Centrul Social "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" din Comuna Slobozia, Judetul Giurgiu . Acest centru este dedicat ocrotirii mamelor victime ale violentei domestice si ofera sprijin mamelor aflate in dificultate pentru a-si creste copiii.

 

Ca lucrurile sa fie frumoase si in spiritul a ceea ce credem pentru fiecare pom exista un Ocrotitor. Ocrotiorii sunt echipe mama-copil care vor ajuta la strangerea a cat mai multor donatii in contul fiecarui pomisor.

 

Echipele de Ocrotitori au fost rugate sa realizeze un desen/colaj/decupaj cu tema Pomisorul- (Cu ingeri sau Cu zane, Prajiturele, Muzical, Cu gemene, etc). In "spatele" fiecarui desen exista copacelul real ce va fi plantat. Astfel fiecare participant isi poate alege sa contribuie in contul pomisorului preferat. Ocrotitorii sunt prietene mame cu bloguri sau cu mici afaceri dedicate copiilor. Toate oameni frumosi dispusi mereu sa isi aloce timpul si energia pentru a ajuta. Le multumesc si la sfarsitul campaniei le asteapta o surpriza. Le multumesc si mai mult micilor artisti care si-au dat toata stradania pentru realizarea capodoperelor. Avem copilasi cu varste intre 2 si 12 ani.

 

Desenele vor fi incarcate pe pagina Evenimentului si toti cei care doresc sa contribuie sunt rugati sa lase un comentariu in dreptul pomisorului preferat continand suma pe care doreste sa o doneze/liciteze.

 

Fiecare pomisor este oferit spre vanzare, individual prin licitatie sau colectiv prin donatie comuna, in cadrul Evenimentului dedicat de pe Facebook- Un pom pentru o casa.

 

Pretul de pornire in cadrul licitatiilor este de 100 de lei pentru un pomisor. Daca in cadrul unei licitatii se ofera mai mult de 500 de lei pe un pomisor acea licitatie se inchide si pomisorul va purta numele castigatorului. Tot pentru el va fi si desenul frumos care a reprezentat copacelul.

 

In cazul donatiilor comune scopul este de a strange cat mai multe fonduri pentru pomisorul respectiv. Fiecare persoana care doneaza va fi inregistrata printr-un comentariu si la sfarsitul campaniei va putea castiga prin tragere la sorti desenul realizat de Ocrotitorul pomisorului.

 

Pentru fiecare pomisor in parte se va anunta daca este o licitatie individuala sau o donatie comuna.

 

Donatiile se fac in contul RO52VBBU2587UN3555702701 Volksbank, sucursala Unirii, deschis pe numele Margarit Miruna Mihaela si va trebui sa specificati la detaliile depunerii pomisorul preferat.

 

ex. Pomisorul cu Ingeri

 

In cazul licitatiilor acestea se vor inchide dupa confirmarea depunerii sumei in cont.

 

Toti banii donati sunt folositi exclusiv pentru cumpararea casei si toate sumele vor fi la vedere. Orice persoana care doneaza poate solicita extrasul de cont si va putea verifica folosirea banilor.

 

Calendarul evenimentelor. Perioada de desfasurare 1- 14 aprilie 2013.

 

Campania va incepe pe 1 aprilie prin lansarea Evenimentului pe Facebook. In aceeasi zi vom fi prezenti la Radio3Net Florian Pitis pentru a promova aceasta actiune. 

 

Promovarea campaniei si evenimentului pe Facebook, Bloguri, Grupuri, de la om la om - 1-13 aprilie.

 

Colectarea si depunerea banilor in contul casei - 1-13 aprilie.

 

Campania activa de strangere a fondurilor se va incheia pe 13 aprilie.

 

Duminica, 14 aprilie, va fi ultima zi de campanie si se va incheia cu plantarea pomisorilor. Oricine doreste sa mearga cu noi este binevenit si chiar rugat sa participe. Avem nevoie si de parteneri cu experienta in actiunile de plantare a copacilor.

 

Anuntarea rezultatelor campaniei si, speram, a vestii ca suma necesara a fost stransa.- 15 aprilie.

 

15-30 aprilie cumpararea locuintei? :)

 

Parteneri.

 Mai mult verde

Asociatia CONIL- Centrul de Performanta

Radio Romania 3Net Florian Pitis

Comunitatea Mamelor Blogerite&Antreprenoare

 

 

 

 

 

 *

 

 

Puteti ajuta si prin popularizarea evenimentului, printr-un simplu Share pe Facebook, prin a adauga prieteni si cunostinte in cadrul Evenimentului, prin strangerea de fonduri de la prietenii care nu folosesc aceste medii electronice.

 

 

Va multumim si speram ca de Paste sa va dam vestea ce buna a cumpararii locuintei!

 

 

Cu drag,

 

Miruna Margarit

http://easiea.blogspot.ro/

 

 

De ce un pom?

Cand m-am nascut tatal meu a plantat un pom. Este un mar. Exista si acum in fata casei bunicii mele. Toata copilaria l-am ingrijit si am mancat mere din el. Marul meu. L-am vazut crescand. Inflorind. Facand rod. L-am vazut imbatranind. A avut vremuri bune si vremuri mai grele. A scapat catorva taieri. Apoi a fost prea mare si prea frumos ca sa-l mai ameninte cineva. Chiar daca nu ar mai fi facut merele parfumate, ar fi tinut umbra si tot era bun. Pomul meu se afla inca acolo, in satul mic de pe malul Teleajanului. Acolo sunt radacinile mele. Acolo mi se duce sufletul atunci cand imi e greu. Marul meu este copilaria mea frumoasa, este bunica mea, este esenta unor timpuri pure si fericite. Cand am nevoie de bine inchid ochii si imi amintesc cum avem 5 ani si mancam fructele dulci, asa nespalate, rupte din mar. Fratele meu are un par. Si un mar, si un cires, si un cais, si un prun. Si eu la fel. Pentru ca tatal nostru ne-a plantat cate un pom pentru fiecare an. Avem copacii copilariei noastre in curtea bunicii. Din pacate a ramas doar curtea cu pomii. Ii avem pe ceilalti in curtea cea noua de pe malul Ialomitei. Avem radacini. Stim si simtim asta.

 

Peste doar 11 zile fetita mea va implini doi ani. Anul acesta va primi un cires. Primul ei pomisor a fost un par. Acum are rod. Sentimentul copilariei renaste atunci cand copiii nostri incep sa prinda propriile radacini. Cand stiu ca vor avea locul lor de bine acolo, sub pomul cu fructe. Acum o saptamana nepotelul meu, are doar de trei ani, si-a ajutat bunicul sa-i planteze un cires. Imaginea copilului de trei ani mi-a amintit de un altul. Mi-a amintit de Andrei. M-am gandit la radacinile lui. Unde sunt ele? Unde sunt radacinile unui copil fara casa? Unde sunt radacinile fratelui sau mai mare? Unde este caminul lor? Mi l-am amintit pe tata, pe Benone, cu lacrimi in ochi cand isi taia asta toamna pomii din curte. Ii taia pentru ca venea iarna si le trebuiau lemne. Stransese vreascuri, adunase ce lemn mai ramasese din casa arsa, dar stia ca nu-i destul. Isi taia pomii din curte. Se uita si nu stia pe care. Toti ii erau dragi. Pomii lui. Radacinile lui. Le trebuiau lemne pentru a trece iarna.

 

Asa s-a nascut ideea. Asa a ajuns pomul aici pentru a darui o casa. Din dorinta de a le da radacini acestor copii. De a strange restul de bani pentru casa lor. Poate voi nu-i cunoasteti pe Andrei si pe Teo si nu stiti nici de ce au nevoie de o casa. Andrei si Teo sunt doi baietei minunati, de 3 si de 8 ani, dintr-un sat din Giurgiu- Ralesti, Comuna Gogosari. Pe ei ii creste doar tatal lor pentru ca mama i-a parasit. Ii creste cu mare greu. Pe cel mic il ia cu el pe santier, cel mare sta singur dupa ce vine de la scoala. Chiar daca se descurca greu, tatal nu i-a abandonat. Nici nu se plangea. Cred ca nu am fi aflat niciodata despre ei daca in toamna anului trecut nu le-ar fi ar locuinta modesta in care traiau. Le-a ars absolut totul. Asa am ajuns noi sa-i cunoastem. A fost una dintre familiile din Gogosari pentru care am dus daruri de Craciun. Noi, cei din Grupul O mana de ajutor de la o mana de oameni. Mana aceasta a fost mai mare ca niciodata, peste 150 de oameni s-au mobilizat si au facut donatii. Datorita lor putem ajuta si alte familii. Dar, mai ales, am putut ajuta cele sase familii din Gogosari. Dintr-o parte din donatiile stranse atunci o sa cumparam rasaduri pentru a-i ajuta sa isi faca propria recolta si, astfel, sa le fie mai usor anul acesta. Insa dincolo de alimente, haine, jucarii pentru Andrei si Teo era nevoie de o casa. Le-am promis atunci ca o sa-i ajutam.

 

Primul pas a fost Licitatia cu minunatii de Craciun. Mica licitatie online a adus aproape 3000 de lei in contul casei. Din donatii individuale au mai fost stransi 6000 de lei. Atunci am prins curaj, am inceput sa cred ca se poate. Am rugat o prietena arhitect sa ne faca un proiect pentru casa cea noua. Mi l-a facut cu mare drag. Apoi am rulat devizul. Suma era peste puterile noastre de mare. Ne-am gandit la donatii in materiale de constructii, la ONG-urile care ajuta la construirea de locuinte, ne-am tot gandit. Suma tot era foarte mare, timpul putin. Am trecut la planul doi: sa cautam o casa de vanzare in sat. Pretul unei case locuibile era intre 8000 si 1100 de euro. Tot mult, foarte mult. Cand incepeam sa cred ca nu o sa avem forta sa realizam acest vis a venit vestea cea buna. Casa sociala in care locuiesc acum din bunatatea proprietarului englez este de vanzare. Acest domn a incercat sa faca un Centru pentru femei abuzate in comuna. Achizitionase acolo casele necesare, dar nu a obtinut finantarea pentru a duce proiectul la bun sfarsit si s-a intors in Anglia. Insa au ramas casele, iar acum sunt de vanzare. Si nu numai ca sunt de vanzare, dar pretul a fost cel care ne-a readus speranta. Doar 20.000 de lei.  Din ei aveam stransi aproape jumatate. Pentru restul va trebui sa ne intorcem iar catre voi, oamenii nostri frumosi. Daca ne unim din putin se face mult, iar pana de Paste acesti copii isi pot intinde radacinile intr-un loc al lor. Or sa aiba din nou un "acasa".

 

 

 

 

 

Va invitam sa participati in Campania Un pom pentru o casa!